Administrare judiciara

Administrarea judiciara este o atributie ce apartine exclusiv practicianului in insolventa, practician ce trebuie sa aiba competente si cunostinte juridice, de management si experienta in multe domenii de activitate avand in vedere complexitatea activitatilor pe care le gestioneaza.

Printre avantajele deschiderii proceduri de insolventa pentru societatea aflata in dificultate se numara:

• suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia;
• faptul ca de la data deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege);
• orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau averea acestuia, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii,
• posibilitatea reesalonarii platii creantelor catre creditori, etc.

Printre avantajele deschiderii proceduri de insolventa pentru creditori se numara:

• desemarea unui adminstrator judiciar care urmeaza sa analizeze si sa supravegheze intreaga activitate curenta a societatii debitoare;
• valorificarea bunurilor societatii debitoare se va putea efectua doar cu acordul creditorilor sub supravegherea administratorului judiciar;
• posibilitatea anularii unor acte sau operatiuni frauduloase efectuate de catre debitor, in dauna drepturilor creditorilor, in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii (transferuri patrimoniale, constituirea de garantii etc);
• incasarea creantelor, urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii, formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, toate aceste actiuni fiind scutite de la plata taxelor de timbru judiciar;
• examinarea de catre administratorul judiciar a activitatii debitorului si intocmirea de catre acesta a unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea eventualelor persoane carora le-ar fi imputabila aceasta;
• intocmirea de catre administratorul judiciar a unui raport cu privire la posibilitatile reale de reorganizare a activitatii debitorului si a sanselor acestuia de reorganizare, etc;

Perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment, reprezinta perioada de observatie.

In perioada de observatie se stabilesc cauzele are au condus la starea de insolventa si cine este raspunzator pentru aceasta, daca sunt sanse de reorganizare precum si care este activul si pasivul debitorului.

Societatea noastra colaboreaza atat cu debitorii, cat si cu creditorii pentru a realiza obiectivul principal al procedurii insolventei, respectiv relansarea activitatii si achitarea datoriilor societatii.

Reorganizare judiciara

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa prevede procedura reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa.

Reorganizarea judiciara este procedura care se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.

Pentru a beneficia de procedura de reorganizare judiciara trebuie propus un plan de reorganizare, fie de catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori.

Etape:

• Propunerea unui plan de reorganizare
• Elaborarea planului de reorganizare
• Votarea planului de reorganizare de catre creditori
• Confirmarea planului de reorganizare de catre judecatorul-sindic
• Reușita planului de reorganizare/Eșecul planului de reorganizare
• Supravegherea implementarii masurilor propuse in planul de reorganizare.

Pentru ca planul de reorganizare votat de creditori sa-si atinga obiectivele stabilite in continutul sau, acesta trebuie pus in aplicare in conditii stricte si corecte, fara a influenta negativ niciun participant la procedura insolventei. Menirea noastra este de a asigura impartialitatea necesara si de a preintampina derapajele in desfasurarea activitatii societatii debitoare.

Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare.

Procedura falimentului reprezinta procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

In procesul de faliment ne asiguram ca activele sunt valorificate la preturi maxime, prin intocmirea unor rapoarte de evaluare corecte si de calitate si organizarea tuturor demersurilor necesare vanzarii bunurilor, pentru acoperirea pasivului si astfel satisfacerea creditorilor, in conditiile legii.

Etapele procesului de faliment sunt:

• Inventarierea si evaluarea patrimoniului;
• Valorificarea activelor si recuperarea creantelor debitorului;
• Distribuirea sumelor si radierea societatii debitoare din Registrul Comertului.

Principii ce guverneaza activitatea lichidatorului judiciar in procedura falimentului:

• Principiul procedurii concursuale.
  Toti creditorii se bucura de un tratament egal din partea lichidatorului judiciar, acesta avand o pozitie echidistanta si echilibrata fata de creditori si in raporturile dintre acestia si reprezentantii actionarilor;
• Principiul respectarii stricte a normelor procedurale in cadrul activitatilor desfasurate in afara instantei.
  Acest principiu se reflecta in realizarea atributiilor lichidatorului judiciar legate de notificari, inventarierea si evaluarea bunurilor si valorificarea acestora;
• Principiul maximizarii valorii averii debitorului.
  Lichidatorul judiciar va face toate demersurile necesare pentru anularea sau desfiintarea actelor juridice care au provocat si continua sa provoace pierderi debitorului, pe de o parte, si va desfasura, cu fermitate, toate actiunile legale ce ii stau la indemana in vederea recuperarii sumelor datorate de debitorii debitorului;
• Principiul celeritatii.
  Lichidatorul judiciar va face eforturi sustinute pentru parcurgerea rapida a tuturor etapelor procesuale in vederea valorificarii cit mai rapide a bunurilor si distribuirii sumelor obtinute catre creditori.

Concordatul preventiv şi mandatul ad-hoc constituie proceduri de prevenţie a insolvenţei bazate pe sprijinul, înțelegerea și încrederea partenerilor de afaceri.

Aceste proceduri de prevenție sunt rapide, confidențiale și se desfășoară cu un control judiciar minim.

Elementele care trebuie prezentate detaliat sunt:

• situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului;
• cauzele stării de dificultate financiară și măsurile luate de debitor pentru depășirea acesteia;
• proiecția evoluției financiar-contabile pe următoarele 6 luni și conținutul planului de redresare.

Concordatul preventiv

Orice debitor aflat în dificultate financiară, cu excepția celor excluşi potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2016, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat.

Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă autorizaţi potrivit legii.

În termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta de concordat preventiv, care cuprinde proiectul de concordat preventiv.

Proiectul de concordat preventiv trebuie să includă un plan de redresare,  care prevede cel puţin următoarele măsuri:

• reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare;
• modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară.

În baza ofertei de concordat preventiv, debitorul poate cere judecătorului-sindic suspendarea provizorie a urmăririlor silite.

În perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.

Mandatul ad-hoc

Ca manager al lichidării, practicianului îi revine rolul realizării strategiei de vânzare a activelor, întocmirea acesteia fiind strâns legată de cunoașterea în detaliu a activelor / bunurilor societății, ca urmare a parcurgerii etapei inventarierii, precum și a celei mai bune utilizări a acestora. 

Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai săi, în vederea depăşirii stării de dificultate financiară în care se află debitorul, a salvgardării acestuia, păstrării locurilor de muncă şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.

Mandatarul ad-hoc negociază cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor, în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află debitorul.